Bazele extratereştrilor pe Terra. Baza jupiteriană – ingerii jupiterieni

In urmă cu mai bine de 12.000 de ani, două supercivilizaţii din sistemul nostru solar, au început colonizarea Pămîntului. Cele două supercivilizaţii veneau una din direcţia planetei Jupiter, civilizaţia jupiteriană şi cealaltă din direcţia planetei Marte, civilizaţia marţiană. Ambele civilizaţii la care ne referim, au creat capuri de pod terestre sau Bazele extratereştrilor pe Terra de la aceea vreme.

Tehnologia jupiteriană a avut la bază principiul “TRAPULSIEI”, necunoscut Civilizaţiei Noastre. Trapulsia sau inversul Propulsiei cu vectorii săi trapulsorii sau faimoasele OZN-uri, este un fenomen de tragere a sarcinilor bazat pe diferenţa de presiune care se realizează printr-un anumit fenomen electromagnetic, pe axa unui vector de un anumit loc geometric, presiune mai mică în faţă pe direcţia de tragere şi mai mare în spatele vectorului. Este o tehnologie ai căror vectori de deplasare numiţi aici trapulsorii sînt silenţioşi şi absolut ecologici pentru ecosistem. Cine va produce primii trapulsori va stăpîni Pămîntul şi va cuceri Cerul. Resursele energetice pe care se bazează funcţionarea trapulsorilor sînt practic inepuizabile putînd asigura liniştea planetară pentru multe milenii de acum înainte

Trimiterile bibliografice din textul biblic, atestă că baza Jupiteriană (grădina Edenului sau raiul terestru), era compusă dintr-o ZONĂ AGRICOLĂ şi un CENTRU DE CERCETARE. Zona agricolă, era dezvoltată undeva în câmpiile Iordanului, iar CENTRUL DE CERCETARE, baza propriu-zisă, cuprindea o zonă restrînsă, “la izvoarele celor patru râuri” (referire la bazinul hidrografic al izvoarelor fluviilor Tigru şi Eufrat).

În CENTRUL DE CERCETARE, au fost realizate adevărate minuni terestre pentru acele vremuri. Cu masa de „boi”, de creaturi în laboratoarele jupiteriene, adevaraţi roboţi biologici, asexuaţi şi tâmpiţi, au construit în prima fază o HIDROCENTRALĂ deosebit de ingenioasă: era o construcţie înaltă din schelet de lemn, cu un picior pe un mal al râului şi cu unul pe celălalt. Apa care curgea pe sub constructie, punea în mişcare o ROATĂ din lemn, ca roata morilor de apă cunoscute nouă, care antrena un GENERATOR ELECTRIC, adus de pe Jupiter. Scheletul din lemn al hidrocentralei era deosebit de înalt pentru acele vremuri şi avea diferite etaje cu camere de lucru.

In vîrf erau montate ANTENE pentru comunicatii. Spectacolul de lumină şi muzică oferit de această adevarată minune a Pioneratului Omenirii, avea să fie întrerupt în curînd. Fii pământului şi fiarele lor sălbatice atacă Centrul de Cercatare şi distrug scheletul din lemn al hidrocentralei. Textul biblic arată în amănunţime proporţiile acestei distrugeri; bucaţi din turn puteau fi găsite împrăstiate pe o mare suprafată. În lupta dintre fii pământului şi „boii jupiterieni” (pe cât de buni muncitori pe atât de slabi luptători), aceştia din urmă au fost nimiciţi şi înlocuiţi cu Ursoizii jupiterieni, urşii din zilele noastre sînt urmaşii acelor animale rătăcite în peisajul terestru..

Mare pierdere pentru oaza de civilizaţie care abia se infiripa pe Terra! Deşi, practic HIDROCENTRALA a fost distrusă în întregime, CENTRUL DE CERCETARE a rezistat şi din nevoia imediată de curent electric sau realizat primele pile electrice uriaşe, absolut terestre, avînd ca electrolit sîngele colectat de la animale. După o perioadă de timp Jupiterienii iau legătura din nou cu FII PAMÎNTULUI şi pentru prima dată este atestată utilizarea muncii lor, în baza unui regulament de ordine interioară foarte strict, în care la modă era pedeapsa cu moartea sau iertarea.

Mai mult aici.