Mihaela Bilic la Adevărul Live: „Cartofii prăjiţi nu sunt toxici, doza face otrava… ””

Nutriţionistul Mihaela Bilic a dezbătut la Adevărul Live secretele din spatele unei alimentaţii sănătoase pentru copii, arătând că un fresh de fructe se compară cu un pahar de bere, iar cartofii prăjiţi nu sunt atât de nocivi. De asemenea, experta a vorbit şi despre cea mai recentă carte a sa, „ABC de nutriţie“, primul abecedar alimentar pentru oameni mari şi mici. INTERVIU Nutriţionistul Mihaela Bilic: „Am ajuns să credem că ciorba ş... „ABC de nutriţie“ este cartea care vine să revoluţioneze percepţia noilor generaţii despre nutriţie, aducând o schimbare reală în ceea ce priveşte obiceiurile alimentare. Structurată pe trei mari capitole - „Mâncarea, hrană pentru corp“, „Principalele categorii de nutrienţi“ şi „Marile familii de alimente“ -, cartea cuprinde informaţiile necesare pentru a avea o alimentaţie sănătoasă, precum şi sfaturi oferite cu competenţă, susţinute de ilustraţii sugestive, grafice, scheme, jocuri şi experimente, teste accesibile din care copiii şi părinţii vor învăţa ce trebuie să facă pentru ca alimentaţia să fie sănătoasă încă din primii ani de viaţă. Un accent deosebit este pus pe educarea permanentă a copiilor, astfel încât alimentaţia sănătoasă să devină o deprindere de fiecare zi. Cartea nutriţionistului Mihaela Bilic se adresează în egală măsură copiilor, într-un limbaj adecvat vârstei lor, dar este deosebit de utilă şi părinţilor care vor afla aici răspunsul la întrebarea dacă pot fi educaţi copiii să mănânce sănătos, dar şi gustos. Nutriţionistrul Mihaela Bilic a venit în studioul Adevărul Live pentru a explica părinţilor cum să-şi educe copiii să mănânce sănătos încă de la vârste fragede. Cele mai importante declaraţii: Necesitatea unui abecedar de nutriţie „Adevărul“: Cum v-a venit ideea de a scrie un abecedar de nutriţie pentru copii? Mihaela Bilic: Nu există o carte de nutriţie pentru copii, noţiunile nu sunt pe înţelesul tuturor. A fost dificil, dar în final avem acest instrument. Cred că educaţia se face prin cărţi nu prin internet. Avem nevoie de aceste lucruri simple de bază, fie că vorbim de copii, fie că vorbim de adulţi, trebuie să ştim alfabetul nutriţiei. Nu ştim mereu semnificaţia proprie a termenilor. E nevoie să avem un abecedar de bază. Cât şi cum trebuie să mănânce un copil? Şi noi ca adulţi avem această întrebare. Un copil trebuie să mănânce din tot, o alimentaţie sănătoasă trebuie să fie una diversificată. Trebuie să gătim simplu, să punem accentul pe lucrurile gătite în casă. Cantitatea este problema. În acest secol nu se mai pune problema de malnutriţie la copii, avem, de fapt, prea multă mâncare. Din păcate, prea mulţi copii sunt sedentari, cresc în faţa monitorului. Copilul are nevoie de o alimentaţie diversificată, dar nu dietetică, pentru că el este în creştere. El nu poate creşte doar cu fructe, are nevoie şi de grăsimi. Recomandaţi anumite meniuri? Nu recomand meniuri. Cartea se vrea un dicţionar explicativ al termenilor, în acelaşi timp sunt definite noţiunile de bază. Sunt explicate rolurile nutrienţilor pentru organismul nostru. Fiecare substanţă nutritivă trebuie să existe în meniul nostru. În meniuri nu poţi cuprinde toate acestea. Mamele care vor să aibă copii sănătoşi ar trebui să gătească mai mult în casă. Lucrurile trebuie să fie cât mai simple, cât mai aproape de forma lor din natură. Sănătatea vine din aceste lucruri simple. Unele mame vor să îşi facă copiii vegetarieni. Este o atitudine greşită, orice extremism alimentar este unul dezechilibrant. Un copil poate suferi, îi poate fi afectată creşterea. Din punctul meu de vedere este o greşeală. Dar dacă un copil pofteşte la ceva? Este o chestiune de compromis, nu de idealism. Un copil nu poate să trăiască fără să guste. Cu cât îi interzicem ceva cu atât îl va vrea mai mult. E o chestiune de responsabilitate şi de răbdare. Mezelurile trebuie să fie prezente în familie. Se pot face anumite zile din săptămână în care să fie consumate. Nu putem mânca în fiecare zi o prăjitură sau un crenvurşt. Copiii trebuie să înţeleagă că au un program alimentar, nu că au interdicţii. Alimentele semipreparate sunt mai atractive şi le vor prefera pe acestea. Trebuie să înţeleagă că există un program stabilit de părinţi. Nu trebuie să fim perfecţi, dar trebuie să facem lucrurile cât mai bine, cu unele excepţii. E vorba şi de regula 80-20. În 80% din timp trebuie să facem lucrurile cât mai bine, iar în 20% din timp unele aspecte sunt trecute cu vederea. „Puţin probabil să ne îmbolnăvim de la cartofi prăjiţi“ Care sunt cele mai nocive alimente pentru copii? Cuvântul nociv e impropriu. Mâncarea, dacă e comestibilă, nu poate decât să fie bună de mâncat. Dacă copilul are probleme de greutate, atunci alimentele care sunt cu densitate calorică mare sunt mai puţin recomandate pentru copil. Toate lucrurile concentrate au volumul mic. Una e să ne umplem stomacul cu ciorbă, alta e să îl umpli cu caşcaval. Caşcavalul se mănâncă cu pâine pentru că e concentrat. Pot apărea capcane: să mâncăm prea mult din alimente extrem de concentrate. Unele alimente sunt bogate în apă şi aer, care dau densitate şi saţietate. Dar sunt sărace în calorii, ciorba, laptele, de exemplu. Putem avea situaţia următoare: un copil slab va prefera alimentelte dietetice în mod instinctiv. Din ciorbă nu ai cum să creşti. E o chestiune de nuanţă. Ne plac cartofii prăjiţi cu şniţel. Un cartof întreg absoarbe uleiurile vegetale şi va avea de 4-5 ori mai multe calorii atunci când devine prăjit. Uleiul e cea mai concentrată substanţă nutritivă. Este mai hrănitor, dar unor copii nu le face bine la siluetă. Produsul nu e toxic, doza face otrava. Orice lucru în exces sau prea des poate să aducă probleme. Dar de siluetă, nu de sănătate. Puţin probabil să ne îmbolnăvim de la cartofi prăjiţi. Mai mult aici.

Be the first to comment on "Mihaela Bilic la Adevărul Live: „Cartofii prăjiţi nu sunt toxici, doza face otrava… ””"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


Lumea Presei, lumeapresei.ro